Cum am luat marele premiu

Sunt foarte fericit că am luat premiul, nu-mi găseasc hainele de sărbătoare să le îmbrac,  un miracol, mi-au dat premiul. Mă îmbrac repede în trening, în ce am prin casă, blugii vechi, mă duc repede să iau premiul. Ninge peste tot, am făcut o criză urîtă de bilă, am mîncat o brînzoaică într-o benzinărie. Nu am voie nuci, nu am voie alune, nu am voie lapte.

Am depășit foarte multe tiruri, rulez relaxat pe autostradă, mă grăbesc, rulez, mănînc gogoși, rulez. Angela nu-mi zice nimic, mă lasă să conduc cu viteză. Simt că am coaie. Am coaie, am poezie, am voie brînzoaică.

Sunt un poet extraordinar, există și alți poeți extraordinari, dar ei n-au primit nici un premiu. O să primească și ei, toți vor primi premiu. Mama e fericită, tata e fericit, Veta e fericită și ea, Marcel, un poet extraordinar, e fericit și el. Ion, un mare poet extraordinar, mi-a scris laudațio, sunt un om plin de demnitate. A fost o minune, mi-au dat premiul, nu mă așteptam, nu credeam, același juriu care a dat și anii trecuți, mi-a dat acum mie.

Am depășit pe toată lumea, îmbrăcat în hainele mele de lucru, un poet extraordinar, amator de brînzoici. Am găsit sala caldă și plină de activități. Am găsit oameni care făceau lucruri interesante, dădeau  premii, așteptau să mă premieze.

Am intrat în sală ca un zeu al muncii cu penița, m-au premiat cu premiul, mi-au dat bani, mi-au dat sticlă de vin, mi-au dat titlul de cetățean de onoare, sunt cetățean de onoare, muncitor disciplinat, poet extraordinar.

I wanna live like common people, I wanna do whatever common people do, I Wanna sleep with common people, I wanna sleep with common people.

Like you, Constantin Abăluță, Hahaha.

Fuck you, Constantin Abăluță!

 

Leave a Comment