Angelinei J îi place bărbații care le place iarna

În mod tragic, cam la nouă luni o dată ar trebui să vină iarna. Zic ar trebui nu pentru că nu vine, ci pentru că nu vine la nouă luni. Vine la opt, sau chiar la șapte. Pare-se că iarna-i ciclul neregulat al naturii.  O pițipoacă plină de  figuri pe care ai vrea să o vezi cît mai rar, spre deloc. Coșmarul bucureștenilor deștepți în cap.

Zic tragic nu pentru că mor din cauza iernii niște oameni, ci pentru că încep să se cace hispterii & bloggerii pe ei . Că ninge, că zloată, că apă & mizerie, că-și udă blugii, că-și udă bașcheții roz, că dă zăpada cu lopata ca să scoată mașinuță din zapadă ca să poate merge la lucru cu mașinuța. În fine, tot arsenalul. Ce v-a făcut iarna, fraților,  de-o urîți atîta? Realizați că vă puneți mintea cu o entitate abstractă,  ceva în genul prietenului imaginar  pe care-l are Danny Torrance în Shining?

Sigur, bonus: iarna nu-i ca vara, iarna ne-a prins nepregătiți, șocant, ninge, senzațional, ceață, groază, boi în adidași oameni izolați în vreo stațiune. Dacă e să nu-mi placă ceva la iarnă este că iarna pică Crăciunul și tot iarna pică și Revelionul. Dar asta-i altă poveste, acum vreau să spun că mie-mi place iarna. Foarte mult. Dacă aș fi bos, aș zice să fie tot timpul iarnă. Atît de mult îmi place.

Îmi place cînd ninge, cînd e frigul ăla de-ți îngheață curul și te duci în tricou și șlapi în beci după murături sau bere. Stai un pic în beci, te uiți ce beci plin cu chestii mișto ai, dacă fumezi, fumezi o țigară.  Îmi place mirosul de ceață și ceața însăși și nu dau vina pe zloată că am fost prost și mi-am luat bocancii prin care intră apă. Și dacă mi-am luat bocancii potriviți și mai mult îmi place zloata. Mă gîndesc că bocanii mei e o mașină bemve și apa curge mișto pe parbiz, în timp ce înăuntru e cald și Vivaldi.

Îmi place că toți căcații lui cîine au înghețat și dacă dau din întîmplare peste ei prin curte e ok. Nu mi se întinde pe toată talpa, fix ăla singur pe care-l caut. Știu că trebuie să fie undeva în iarbă, dar îl iau de fiecare dată. Mai puțin iarna, cînd nu-l iau nicăieri, pentru că vine Zeul Bun al iernii și-l pietrifică. Îl face un căcat acceptabil. Și cu destulă țuică, vin sau cognac îmi place să stau cu gagica în camera dinainte, aia cu bradu. Îmi place așa de mult să stau cu gagica în camera dinainte, aia cu bradu, încît anul trecut nu m-a derajat că un bou din cei doi boi beți care s-au nimerit, dracu știe cum, pe stradă, s-a pișat fix pe poartă.

A fost așa. Noi stăteam în camera dinainte, aia cu bradul și făceam secs romantic sub brad citeam din Bacovia și ascultam niște manele pe sistem Fuego cu Împodobește mamă bradu, cînd a început să latre, ca nebunu’, cîinele. Pentru că avem relație mișto, știu a ce latră. Pentru că lătra a om beat și prost, m-ar ridicat din cur și m-am uitat pe geam. Ăștia doi stăteau în fața porții și mă “apostau” cu privirea prin gard. I-am “apostat” și eu puțin, apoi am zis dă-i dracului, cîntați bă la altă poartă. Cînd am întors privirea spre decorul mișto din camera dinainte am văzut, cu coada ochiului,  cum se întinde ditamai balta pe sub poartă. Trebuie să fi băut juma de cisternă. Pînă m-am îmbrăcat, pînă am ajuns la poartă erau deja la vecinul Pulak, se uitau și prin poarta lui. Fiind iarnă nu am făcut nimic urît. Deși am vrut să fac. Deși aș fi putut să fac. Am luat o găleată mare de apă și am spălat curtea. Apoi m-am întors în casă, la căldură, bucuros că n-am făcut nimic urît.

Sigur, îmi place cum ninge. Așa mult îmi place cum ninge, că nu fac un paragraf din cum ninge și cît îmi place cum ninge. Stau așa în paragraful ăsta și îmi imaginez cum ninge.

Chestia-i cam așa. În mod tragic,  iarna o să cam ningă și de-acum înainte, o să fie frig și ceață, o să fie nasol să dai la lopată să scoți mașinuța din zăpadă. O să fie nasol să razi parbrizul cu racleta. Nimeni nu să vină la tine cu un ceai cald, să te frece pe burtă, oh, săracul erou, cum rade el parbrizul cu racleta. Să-i facem ceva bun eroului din zăpadă, nu e nimeni ca el. Nimeni nu-ți va spune să nu arunci sare pe ciment ca să poți ieși mai repede cu mașina din curte.

Mai mult ca sigur, iarna, o să te uzi la ciorăpei și la piciorușe, dacă o să ieși la shopping cu adidașii roz. O să dai toată ziua peste alți agitați ca tine. Supărați și ei pe viață că-i iarnă. Că nu-i vară. Ăștia o să-ți  facă iarna și mai urîtă. Iar tu te vei chinui să le faci iarna și mai urîtă. Pentru că există voluptate și pentru că există ideea de justiție în orice act gratuit care-l face și pe celălalt să fie la fel de căcăcios ca tine.

Dar, de la un punct o să realizezi  că ești în aceeași tabără cu agitații. Aveți același unic scop în viață –>> să vă căcați pe voi că ce de căcăt e iarna. Că ce de căcat sunt cei cărora le place iarna. Sau măcar nu-și pun mintea cu ea. Treaba voastră. Dar să nu vă prind că vă pișați pe poarta mea. O să mă gîndesc că-i fututa de vară, că-s 35-40 de grade afară și trebuie să alerg 20 de kilometri.

Ah, și să nu uit. Pe voi nu o să vă placă niciodată Angelina. Fuck you 2.

 

 

 

Leave a Comment